Da... vine Craciunul intr-o luna si 22 de zile. Si totusi pentru multi Sarbatorile de Iarna nu mai reprezinta nimic. Stiu ca mai sunt aproape 2 luni pana cand Mosul coboara pe horn si pune cadouri sub bradul copiilor cuminti. Si multi imi spun ca sunt nebun ca ma gandesc la asta inca de pe acum. Si ce daca? Sa spuna.
Pentru mine, Craciunul mereu a reprezentat o sarbatoare aparte. De multe ori mult mai importanta si decat ziua mea, care e la doar 2 zile distanta. Si asta pentru ca dupa "piatra de hotar 1989" Sarbatorile de iarna le-am perceput altfel. Deja aveam o varsta la care puteam sa ma bucur de cadouri, de fructele specifice iernii (banane si portocale) si de atmosfera creata in jurul Nasterii Domnului.
Dar am crescut si sentimentul de bucurie a cam scazut. Si asta poate si pentru ca stiu ca Mosul nu exista (decat daca ma imbrac eu in costumul lui, ca la ce burta am...) si pentru ca au avut grija toate multinationalele si posturile TV sa il transforme intr-o afacere. Deja Mos Craciun nu mai e imbracat in celebrele culori alb si rosu ci in oricare alta culoare, in functie de cromatica siglei companiei (adica Mosul celor de la Pepsi e albastru).
La fel, cadourile au evoluat. Unde sunt Craciunurile cand ne bucuram cu trei masinute aduse din mijlocul plantatiei de orez a Chinei? Acum un copil se bucura mai tare de un telefon mobil decat de un set Lego. De un mp3 player decat de o papusa Barbie. Dar poate ca asta inseamna evolutia.
Se pare ca si valorile traditionale se pierd usor usor. Daca la inceput a merge sa colinzi era ceva pregatit cu saptamani bune inainte si primei cativa covrigi si doua portocale (daca avei noroc sa dai peste vreun "bogatan") acum daca indraznesc sa ii dau vreunui colindator mai putin de 3 lei deja ma injura. Si chiar si 3 lei sunt asa... de un pachet de tigari aproape.
Voi ce credeti? Mai este Craciunul acel moment unic in an in care toti se aduna in jurul mesei si se bucura de prezenta familiei?
Postări
